Ce sunt contractia si umflarea betonului

In procesul intaririi sale, betonul sufera in permanenta modificari de volum. Miscarea volumului betonului pastrat in aer este denumita contractie, iar fenomenul invers, de marire a volumului cand este pastrat in apa sau aer cu o umiditate relativa ridicata, se numeste umflare.

Viteza de dezvoltare in timp a contractiei si umflarii betonului este mai mare la o varsta tanara a sa si scade pe masura ce betonul imbatraneste. Acesta tinde catre zero dupa un numar mai mic sau mai mare de ani. Valorile de calcul ale contractiei betonului se considera obisnuit cele masurate la varsta de 360 de zile. Studiile arata ca scurtarile dupa aceasta varsta, pana la amortizarea fenomenului, reprezinta 10-25% din contractia primului an.

Pastrat alternativ in aer si apa, betonul prezinta deformatii de contractie si umflare, cele doua fenomene fiind partial reversibile. La betoanele confectionate cu cimenturi obisnuite portland (sau care au la baza acest clincher) contractia este mai mare decat umflarea.

Deformatiile din contractie si umflare, numite si deformatii initiale (sau proprii), se manifesta indiferent daca betonul este sau nu supus actiunii unei solicitari mecanice exterioare. Cand sunt impiedicate a se dezvolta, deformatiile initiale provoaca stari de eforturi initiale care se suprapun eforturilor unitare produse de incarcarile exterioare.

Cauze aparitie fisuri in beton

Contractia da nastere unor eforturi unitare de intindere in beton, care grabesc sau chiar provoaca fisurarea acestuia. In timp ce umflarea da nastere unor eforturi unitare de compresiune, de cele mai multe ori favorabile comportarii constructiilor. De aici rezulta interesul cu care este cercetat in primul rand fenomenul contractiei betonului ca si masurile care se impun pentru limitarea sau eliminarea efectelor sale defavorabile.

Betonul sufera modificari de volum si in perioada de la punerea lui in opera si pana la sfarsitul prizei cimentului. In general se admite ca aceste variatii de volum nu provoaca stari de eforturi in beton deoarece deformatiile nu ar fi impiedicate de faza solida a pietrei de ciment si de agregate.

Studiile efectuate cu privire la revibrarea betonului in timpul prizei cimentului au aratat ca contractia initiala din perioada de priza este partial impiedicata de scheletul cristalin al fazei hidratate. Aceasta contractie mai este impiedicata si de nucleele nehidratate ale granulelor de ciment si de agregate. Ca urmare, in structura pietrei de ciment si a betonului iau nastere eforturi initiale importante, care influenteaza negativ toate proprietatile fizico-mecanice ale betonului intarit.

Revibrarea betonului in perioada de priza anuleaza efectele negative ale contractiei initiale si ale eforturilor unitare care rezulta. Rezulta, intre altele, o oreducere substantiala a contractiei finale a betonului intarit.

Atat inainte cat si dupa ce betonul a facut priza, modificarile sale de volum sunt strans legate de migratia apei in procesul formarii si intaririi de ciment.

Da share articolului pentru o mai buna indexare

Adauga comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *